Metode inedite şi naturale pentru a vopsi ouăle de Paşte

Dacă vă amintiţi cu nostalgie de vremea bunicilor, când ouăle de Paşte se vopseau în foi de ceapă, fără vopseluri şi coloranţi artificali, trebuie să ştiţi că există mai multe metode naturale de vopsire. Iată ce metode am găsit pe nesfârşitul internet:

  • Pentru ouă galbene: se fierb 5 morcovi împreună cu o lingură de praf de curcuma, o lingură de sare şi 2 linguri de oţet.
  • Turcoaz: O jumătate de varză roşie se fierbe în apă împreună cu o lingură de sare şi 2 linguri de oţet.
  • Violet: 500g de afine proaspete se fierb în apă împreună cu o lingură de sare şi 2 linguri de oţet.
  • Roşu arămiu: Două jumătăţi de sfeclă roşie se fierb în apă împreună cu o lingură de sare şi 2 linguri de oţet.
  • Portocaliu – Foile uscate de la 4-5 cepe se fierb împreună cu o lingură de sare şi 2 linguri de oţet.

Toate ingredientele potrivite pentru fiecare culoare se fierb circa 30 minute, după care punem ouăle la vopsit până când pigmenţii le vor colora coaja. Putem folosi şi metoda aceea din copilărie, pentru a împodobi ouăle cu motive florale: lipim pe ele frunze naturale şi le învelim într-o bucată de dres care va fi îndepărtată după vopsire.

Tradiţii şi superstiţii româneşti: ce e bine şi ce nu trebuie să facem în Săptămâna Mare

Săptămâna Mare este săptămâna care precede sărbătoarea Paştelui, iar credincioşii respectă o serie de tradiţii şi superstiţii în aceste zile, pentru a fi feriţi de rele tot anul.

Joia Mare este o zi plină de semnificaţii şi de superstiţii. Acum este momentul propice pentru vopsirea ouălor; se spune că ouăle înroşite în Joia Mare au puterea de a-i proteja pe cei din casă de rele. De asemenea, gospodinele evită să vopsească ouă în Vinerea Mare, întrucât în această zi nu este bine să munceşti.  O altă superstiţie spune că cine doarme în Joia Mare va fi leneş tot anul şi nu va reuşi să ducă un lucru la bun sfârşit. Read more »

Cele mai populare destinaţii de Paşte

Paştele este o sărbătoare cu o profundă semnificaţie religioasă pentru români, astfel că cei mai mulţi preferă să îl petreacă în familie sau să se orienteze către o destinaţie de vacanţă care le permite să se bucure în linişte de aceste zile, dar şi de tradiţiile specifice sărbătorilor pascale. Una dintre aceste destinaţii este Bucovina, care oferă cadrul perfect pentru relaxare, dar unde încă existăşi tradiţii ce datează de secole. Mănăstiri precum Suceviţa, Voroneţ, Humor ori Putna sunt foarte căutate în această perioadă. Read more »

Superstiţii româneşti legate de sărbătorile pascale

Poporul român are foarte multe tradiţii şi superstiţii, legat de fiecare eveniment, mai mic sau mai mare, din viaţa de zi cu zi. Şi la sărbătorile pascale există, aşadar, numeroase credinţe. Iată câteva dintre ele:

– În Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu cei cu care au fost în duşmănie.

– La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă; îmbrăcămintea nouă , la fel ca şi apa , are un rol purificator. Read more »

Obiceiuri şi tradiţii de Paşte, la români

Ultima săptămână a postului care precede sărbătoarea Paştelui este Săptămâna Mare, care începe cu duminica Floriilor şi se termină cu duminica pascală. Duminica Floriilor sărbătoreşte intrarea lui Hristos în Ierusalim, iar Săptămâna Mare are menirea împărtăşirii chinurilor lui Iisus. Tot în această săptămână se termină postul de 40 de zile şi natura renaşte. În Joia Mare, clopotele încetează să mai bată, până în Sâmbăta Mare. Această zi este reprezintă şi începutul chinurilor Mântuitorului.

Creştinii mergeau în duminica de Paşte la biserică, ducând mâncarea şi vinul pregătite pentru a fi sfinţite, iar postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. În unele regiuni, această tradiţie este menţinută şi în zilele noastre. De asemenea, se obişnuia ca oul sfinţit să fie consumat în mijlocul familiei, pentru ca membrii acesteia să rămână împreună, să nu se rătăcească unii de ceilalţi. Mâncarea tradiţională este carnea de miel, pregătita după mai multe reţete specifice – mielul fiind simbolul sacrificiului lui Hristos.

Când începe Postul Paştelui 2015

Postul Paştelui 2015 începe la 23 februarie şi se încheie peste şapte săptămâni, la 11 aprilie. Postul Paştelui 2015, sau “Postul Mare”, este cea mai lungă perioadă de post din an şi, totodată, o mare încercare pentru creştini.

Pentru a ţine corect Postul Paştelui, aşa-zisul “post aspru”, acestea sunt câteva dintre regulile stabilite de Biserică: Read more »

În ce dată vom sărbători Paştele în 2015?

pasteSe întâmplă destul de rar ca Paştele ortodox şi cel catolic să fie sărbătorite în aceeasi zi, lucru cauzat de faptul că, la stabilirea datei sărbătorii, se folosesc calendare diferite: cel iulian şi cel gregorian. Cu toate acestea, creştinii catolici şi ortodocşi au sărbătorit împreună în 2010, 2011 şi 2014.

În 2015, Paştele ortodox cade pe 12 aprilie, iar cel catolic cu o săptămână mai devreme, pe 5 aprilie.

În 2016, cele două sărbători vor fi la o distanţă mai mare de o lună: Paştele catolic pe 27 martie, iar cel ortodox, pe 1 mai.

Abia în 2017 vom mai sărbători împreună Paştele, pe data de 16 aprilie.

Paştele în lume (VI) Australia

easter-bilbies-1Şi în Australia, Paştele se sărbătoreşte cu mult fast, bisericile şi oraşele fiind împodobite cu flori. De fapt, sărbătorile pascale încep în Săptămâna Mare, cu „Marţea Confesiunii”, şi se termină abia la Rusalii, a cincizecea zi după Înviere.

Australienii cumpără şi dăruiesc ouă de ciocolată şi alte dulciuri tradiţionale, însă acolo iepuraşul nu este un personaj prea îndrăgit – din cauză că iepurii obişnuiesc să strice recoltele oamenilor. În schimb, câteva organizaţii încearcă să înlocuiască Iepuraşul de Paşte cu un animal specific zonei – Bilby, care este un mamifer omnivor marsupial care trăieşte numai în Australia şi este pe cale de dispariţie. Oricum, acesta are nişte urechi lungi, ca şi iepurele, chiar dacă este mai mic.

Paştele în lume (V) Statele Unite ale Americii

Paştele în Statele Unite ale Americii nu este foarte diferit, dat fiind faptul că majoritatea tradiţiilor au fost duse acolo de către imigranţii europeni. Astfel, Iepuraşul de Paşte şi ouăle de lemn au fost introduse în SUA de coloniştii germani, în jurul anului 1700.

Familiile americane vopsesc ouă, în sâmbăta dinaintea Paştelui, iar iepuraşul le aduce copiilor câte un coş cu bunătăţi, în special ciocolată în diverse forme specifice. Tradiţională este şi vânătoarea de ouă colorate, la care participă copiii – în special cea de la Casa Albă este intens mediatizată, acolo organizându-se şi concursuri de rostogolit ouăle.

În duminica Paştelui, în marile oraşe, precum New York, sunt organizate parade fastuoase, iar pieţele şi casele sunt împodobite de sărbătoare. Americanii procedează cam ca şi la Crăciun, sărbătoarea fiind destul de comercială – peste tot, în toate magazinele, se pot găsi iepuraşi, miei, ouă de Paşte şi copaci împodobiţi cu ouă.

Mâncăruri tradiţionale de Paşte: Drobul

Drob-de-mielDrobul de miel este un alt preparat tradiţional românesc, specific sărbătorii de Paşte. Acesta este nelipsit din casele românilor cu această ocazie, alături de ouăle roşii, pasca, friptura de miel şi cozonacul.

Drobul se prepară din măruntaie de miel – ficat, plămâni, inimă şi rinichi -, verdeţuri (ceapă verde, pătrunjel, usturoi sau leuştean, după gust) şi ouă (crude şi fierte).

Măruntaiele fierte şi tocate sunt amestecate cu celelalte ingrediente şi condimente, iar acest amestec se pune într-o tavă, învelit în prapurul mielului. Unele reţete înlocuiesc acest prapur cu aluat, fiind o variaţiune destul de des întâlnită. Ouăle fierte sunt introduse întregi în amestecul de carne.

Un preparat asemănător cu drobul de miel se găseşte în Scoţia şi se numeşte haggis – este vorba de un amestec fără verdeţuri, care se fierbe în burtă de oaie.

165 unici pe saptamana